Kitabı oku: «Nunta țărănească», sayfa 4

 
Măi tătare, măi tătarei
 

Toți (chiuiesc vesel): Să trăiești, Trotușane.

Trotușan: Noroc să deie Dumnezeu, ca să ne facem și noi ca strămoșii noștri!

Toți: Ura!… vornicelul: Hai de-acum să începem nunta. (Se apropie de casa lui Trohin împreună cu cellalt vornicel și bate la ușă.)

(Orhestrul cîntă în surdină.)

Scena VII

Nuntașii, Trohin (ieșind pe pragul ușei)

Trohin

 
Oameni buni, bine-ați venit!
 

Vornicelul

 
Moșule, bine-am găsit!
 

Trohin

 
Ce vreți la bordeiul meu?
 

Vornicelul

 
Să-ți agiute Dumnezeu!…
Sîntem oameni călători,
Călători și vînători,
Și cătăm o căprioară
Tinerică, sprintioară,
Cu-ochișori de porumbele,
Cu cosițele-n inele
Și cu salbă de mărgele.
Și-i frumoasă, vorbitoare,
De trup gingaș ca o floare,
Păsărică cîntătoare
Care cîntă, făr’ să zboare…
Rogu-te, moșule, spune:
N-ai văzut așa minune?…
 

Trohin: Ba am văzut-o, feții mei. Mai dinioare trecea pe aici și o intrat în casa mea. Așteptați să v-o aduc. (Întră înîntru și se întoarce aducînd o babă scurtă și urîtă.) Asta vă e minunea ce cătați?

Toți (rîzînd): O!…

Trotușan: Ba, ferească Dumnezeu!… asta-i Știrba-Baba-Cloanța!…

Trohin (rîzînd): Vezi poznă! în loc să pun mîna pe-o căprioară, am pus mîna pe-o bufnișoară. (Întrînd iar în bordei.)

Vornicelul: Da mare hîtru-i moș Trohin! Ha, ha, ha!…

Toți: Mare hîtru-i!

Scena VIII

Nuntașii. Trohin, Ilenuța, Țărance

Trohin (ieșind inainte): Iaca, măi flăcăi, căprioare sprintioare, păsărele cîntătoare, floricele frumușele… Pe care o cătați voi?

Trotușan (alergînd la Ilenuța): Pe Ilenuța, pe Ilenuța!

Ilenuța (cu bucurie): Trotușan! (Vin amîndoi in fața scenei.)

(Împreună.)

(Aria «Căruța poștei»)

Trotușan

 
Dulce iubită,
A mea ursită,
De-acum cît lumea vreu să trăiesc;
Căci în uimire.
De fericire,
În rai, cu tine, simt că plutesc!
 

(Împreună.)

 
Ah în uimire
De fericire,
În rai, cu tine, simt că plutesc! țăranii
Vezi ce uimire
De fericire,
În a lor suflet acum simțesc!
 

Ilenuța

 
A fi iubită
Ș-a ta ursită
E tot ce-n lume de-acum doresc;
Căci în uimire
De fericire,
În rai, cu tine, simt că plutesc!
 

(Împreună.)

 
Ahl în uimire
De fericire,
În rai, cu tine, simt că plutesc!
 

Țăranii

 
Vezi ce uimire
De fericire,
În a lor suflet acum simțesc!
 

Vornicelul (dispărțindu-i): Bine, bine; lasă că vă veți drăgosti mai pe urmă. Acum, hai să tragem o horă de nuntă.

Toți: Hora, hora! vornicelul: Vino, moș Trohine, de gioacă cu noi; hai, doar ți-i mai scutura din cele bătrînețe.

Trohin: Bucuros, feții mei! Hai sâ giucăm hora Ilenuței… știți ceea:

 
Hai, Ileană, la poiană,
Ileano, Ileană.
 

(Orhestrul cîntă «Hora Ilenei»; toți se prind la gioc și cintă.)

Cor general

 
Hai, Ileană, la poiană,
Ileano, Ileană!
Să săpăm o buruiană,
Ileano, Ileană!
Buruiana macului,
Ileano, Ileană!
Ca s-o dăm bărbatului,
Ileano, Ileană!
 

Scena IX

Cei dinainte (jucînd), Gaitanis, Privighitorul

Gaitanis: Ha, ha! voi chintați si zucați?

Trohin (văzînd pe Gaitanis): Na; c-am pățit-o, săracul de mine!

Gaitanis: Chintați tin Ileana is tin poiana… Ma nu trebui si chintați asa, dar ia asa:

 
Hai, țerane, la-nchisore,
Bade Trohine!
Cu butuți la pițore.
Bade Trohine!
Păn’ țe-i plați paraluți,
Bade Trohine!
A lui chir Gaitanuți,
Bade Trohine!
 

(Hora se strică.)

Toți (spărieți): La închisoare!

Gaitanis: Neschi, la închisore sau la groso, cum ți-a plățea mai bine. Moi, privighitori, pune muna la gît a lui!

Trohin: Mă rog, jupîne dascale…

Gaitanis: Loghiotatos, bre!…

Trohin: Fie și ghiotatos… Nu-mi face o rușine ca asta, tocmai dinaintea satului.

Gaitanis: Sat, mat, che pasat… nu mi pasa. Pune muna la gît a lui.

(Privighitorul apucă pe Trohin de braț.)

Trohin: Lasă macar pănă mîne, cucoane Găitane… pănă după ce s-a sfîrși nunta Ilenuței.

Gaitanis: Nunta Ilenuții!. .. Oht!… De o suta de ori oht!… auzitu-mu? Plătești peșin indata? ori te puno la butuco.

Trohin (în parte): Butuc să te faci! (Tare.) Da-i păcat de Dumnezeu să strici bunătate de nuntă ca asta… Fă-ți milă macar de biata fată, dacă nu ți-i milă de bătrînețele mele… Ilenuțo, vino de-l roagă și tu, fata mea, doar s-a îndupleca. (În parte.) îndupleca-l-ar dracii!…

Ilenuța (viind lîngă Gaitanis): Chir Gaitanis, mă rog d-tale, nu te-ndura, fii cum te-arată chipul.

Gaitanis (în parte): Acus sirata? (Tare.) Ohi, necredințosa șerpoaica țe esti; nu vreu! nu vreu se fiu ca obraz a mea.